De la inceputul crizei financiare, mii de firme din Salaj si-au inchis portile, fie dupa ce si-au suspendat activitatea, fie ca urmare a falimentului. Victime au fost cateva mii de salajeni care au ramas fara o slujba si care, in vremurile bune, contribuiau la bugetul statului. Diminuarea dramatica a numarului de angajati creste eforturile financiare pentru plata drepturilor banesti ale somerilor din judet.
Situatia inregistrata la nivelul Salajului este de-a dreptul ingrijoratoare si indica faptul ca economia judetului este inca in agonie, in ciuda declaratiilor pline de optimism ale unor oficiali de la Bucuresti. Criza a lovit intr-atat mediul economic din Salaj, incat banii incasati la bugetul asigurarilor de somaj nu acopera nici macar 12 procente din valoarea indemnizatiilor platite celor ramasi fara slujbe. Situatia nu ar trebui sa ne mire daca luam in calcul ca din cei peste 100.000 de salajeni apti de munca, doar 38 la suta muncesc cu acte in regula si pun, astfel, umarul la fondul de somaj.
In primele trei luni ale acestui an, valoarea contributiilor la somaj a fost cu mult sub nivelul indemnizatiilor platite in aceeasi perioada persoanelor fara un loc de munca. Mai grav este ca de la o luna la alta, raportul dintre cei doi indicatori este in continua crestere. Astfel, daca in prima luna din an, fiecarui salariat salajean ii reveneau 6,46 someri, in februarie, raportul a crescut la 8,17, pentru a ajunge la 8,41 in martie, ne-a declarat Romeo Sarca, directorul coordonator al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Salaj. O dovada in plus ca suntem o tara de asistati social, desi, pana la urma, nu este mereu vina omului ca ramane fara serviciu, precizeaza oficialul.
Potrivit spuselor sale, in luna martie, aproximativ 40.500 de lucratori salajeni au contribuit la bugetul asigurarilor pentru somaj cu 450.822 lei, in timp ce somerii indemnizati din judet, 8.089 la numar, au inghitit aproape 3,8 milioane de lei. Diferenta de bani dintre plati si incasari este suportata prin subventii de la bugetul de stat. Altfel spus, in fiecare luna, Salajul produce la bugetul statului o gaura de circa 3 milioane de lei.
Cresterea raportului dintre contributia angajatilor si cheltuiala statului cu somerii salajeni nu se datoreaza neaparat numarului tot mai mare de beneficiari ai indemnizatiei, ci mai degraba diminuarii veniturilor persoanelor platitoare, opineaza seful AJOFM Salaj. Acesta admite ca economia judetului nu si-a revenit deocamdata, insa arata cu degetul spre o parte dintre someri, acuzandu-i ca refuza sa se angajaze in perioada in care, prin lege, au dreptul la un ajutor de la stat:
Multi someri se complac in situatia in care se afla, multumindu-se cu banii pe care ii primesc de la stat pe o perioada de cel mult 12 luni. Abia cand se apropie de expirarea acestui termen, incep sa-si caute un serviciu. Ba chiar se multumesc cu orice slujba.
In evidentele AJOFM Salaj figureaza 11.500 de someri, aproape 96 la suta dintre acestia provenind din mediul privat. In functie de grupele de varsta, 29 la suta dintre someri au intre 40 si 50 de ani, 29 la suta, intre 30 si 40 de ani, iar 15 la suta sunt persoane tinere, sub 25 de ani. Din punct de vedere al repartizarii pe categorii socio-profesionale, mai mult de 70 la suta sunt muncitori.